Trist, dar posibil!

Am nevoie de o pauza!

Nu stiu de ce, dar asa simt. I really need a brake! AM nevoie de o pauza de la tot, toti, toate. Si nu ma deranjeaza ceva foarte tare…nu se intampla nimic iesit din comun. Doar ca am nevoie de o pauza. Probabil am obosit eu cu …mine. Trist, dar posibil.

Prea ma pierd in intrebari, conjuncturi, prieteni care „atarna”, iubitul „printesa”, un job care nu e foarte job, sa o ajut pe ea, sa il ajut pe el, sa ma doara capul pana chem salvarea, sa imi plesneasca un vas de sange si ochiul meu sa fie scarry, sa ma gandesc ce fac de luna viitoare sau maine, sa ma gandesc ce am facut ieri si anul trecut, sa ma gandesc cand o sa platesc greselile facute….si pot continua.

Si intrebarea doctorului a fost: „V-ati stresat in ultima vreme? V-ati enervat sau v-a suparat ceva si ati tinut in dvs?” Jur ca nu! Am avut zile mult mai proaste asa ca..nu. Concluzie…RMN :))) Trist, dar posibil!

Am ajuns la concluzia ca sunt multe persoane (e hai, nu chiar foarte multe) care tin la mine mai mult decat tin eu. I don’t love myself too much, you know?! Never did! Doar ca am realizat asta cam tarziu…nu PREA tarziu. Si deocamdata sunt doar in faza de realizare…nu cred ca o sa schimb nimic. Tipic superficialitatii care ma caracterizeaza:))

I can play any role you want!!! Joc extraordinar de bine rolul persoanei muncitoare, cu principii solide in viata, cuminte, virgina, nefumatoare…nu sunt nimic din toate astea! Sunt…stricata…asta e primul cuvant care mi-a venit in minte. Presupun ca toti jucam putin teatru din diferite motive…eu joc din placere uneori. Doar sa imi dovedesc ca pot, doar ca ma distreaza, doar ca e fun…

Nu ma plang…doar spun asa ce imi trece prin cap despre mine…imi spun mie. Cred ca…am uitat idea:)) Aaa…da! Cred ca imi e mai usor sa le vad scrise.

Dar iubesc totusi viata! Nu e din senin afirmatia asta. Doar ca mi-a venit in cap o intrebare…what if you die? Sa iubesti viata inseamna sa te iubesti pe tine?! Hmm…cred ca e o mica diferenta aici…nu pot sa o definesc chiar bine dar sigur e.

Ha! Mesaje: Eu: Imi pare rau ca nu am mai dat nici un semn de 3 ani ptr ca iti sunt datoare si de asta nu am mai dat nici un semn…nu e ok asa! El: NEVERMIND! Imi placi prea mult! Eu: Stiu ca e o intrebare stupida de liceu dar…de ce? El:…………………….

Nu-mi pasa prea mult de raspunsul lui, oricare ar fi…probabil m-ar flata putin ca femeie, dar de fapt nu imi pasa. Pana maine uit ce a raspuns…pentru ca nu imi pasa prea mult de el. E genul de om cu care te pierzi din ce in ce mai mult! Daca nu ai fumat, nu ai fumat(nu am gresit scriind de doua ori acelasi lucru), nu ai baut 700 de vodka pana iti vine mancarea, nu ai incercat si o femeie, nu ai incercat un swing, nu ai facut sex fiind mai mult decat HIGH, nu…, meet him! O sa le faci pe toate si nu pentru ca te forteaza in vreun fel! Dar pur si simplu vrei sa o faci si tu daca stai in preajma lui. Asa ca nu…been there done that! Cu toate ca…poate inca o data n-ar strica:)))) Vulgarul pentru el e deosebit de HOT!

Raspunsul lui? „Tot timpul mi-ai placut, nu stiu exact de ce”

Would anyone…

 

Would anyone hear me screaming behind this castle walls?!

Imi pare rau

Trebuie sa platesc pentru tot ce am facut. O sa platesc si pentru tot ce fac acum. O sa fie mai rau de atat. Cu toate ca eu inca sper ca nu…

Il vreau inca langa mine (chiar daca nu stiu clar de ce), dar uneori asa imi doresc sa plece si sa nu ne mai chinuim reciproc.

Nu pot sa ma scuz pentru to ce i-am facut! Nu am cum sa ii spun motivele! Nu am cum sa ii dau detalii! Nu am cum sa ii raspund la intrebari! L-ar durea prea tare…Nu vreau decat sa treaca peste tot…dar nici nu pot sa ii cer asta ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Il inteleg dar nu pot sa ma scuz…Imi pare rau pentru ce am facut dar…nu stiu ce sa ii spun!

Si discutia sigur o sa revina…si eu nu stiu cum sa ii fac fata pentru ca nu am alta scuza in afara de…”cu ce traiam daca nu faceam asta?!” Si scuza asta, pe el o sa il faca sa sufere si mai tare. Mi-am zis, la un momentdat, ca nu o sa ma mai agit si o sa las lucrurile asa cum sunt…ca o sa ii treaca si eu nu o sa mai plang. Dar il vad ca sufera, vad ca il doare ca l-am mintit. Dar nu pot sa ii raspund la intrebari…m-a iubit si eu…eu o sa regret asta chiar daca nu cred in regrete. O sa regret ca un singur om m-a iubit si eu am fost o zdreanta oridinara cu el. M-a iubit si a trecut peste toate. M-a crezut cand i-am promis ca nu o sa il mai mint niciodata, si eu am facut acelasi lucru imediat dupa.

Nu stiu daca asta e sfarsitul sau nu. Nu stiu daca vreau sa fie sfarsitul sau nu. Dar…imi pare rau ca il fac sa sufere! Nu m-am gandit ca o sa sufere atunci cand le-am facut pe toate. Eram prea prinsa in ”supravietuire”, prea egoista sa ma gandesc la el. Dar jur ca imi pare rau ca sufera!!! Nu vreau decat sa fie bine…sa rada iar, vreau sa vorbeasca cu mine iar, sa fim iar…noi.

No matter what…

Si el ma iubeste…

Tind sa cred ca unii barbati chiar au o doaga lipsa…Cum sa iubesti o femeie pe care ai vazut-o doar o data live si restul celor 12 luni doar pe Skype (asta cand si daca avea ea chef)?!

Si pe langa faptul ca sustii sus si tare ca o iubesti ”no matter what”, 80% din banii tai se duc la ea…

Chiar nu intelegi ca de fapt e cu un altul atunci cand iti spune ca nu are net acasa seara, weekend, etc?!

Isi face planuri sa vina sa ma vada weekend-ul urmator…mda…sigur! Si inca spera sa stea la mine…nu puteam sa il dezamagesc pana nu transfera banii. Chiar nu aveam  cum…

E urat ce fac, nu? Am ajuns sa cred ca e normal. Supravietuiesc!!! Nu e ca si cum alta ocupatie nu am. Ok, Ok…momentan nu am, dar in curand ma apuc iar de job…

Nu imi pasa de ei…ii vad ca pe obiecte cred…

No talent

Am ajuns la concluzia ca eu nu am nici un talent…

Te uiti in jurul tau si vezi ca fiecare e special…ea are o voce extraordinara, el picteaza, ei sunt niste oratori exceptionali, ele seduc barbatii doar cu o privire…

Eu…pe bune daca stiu care-mi e talentul. Uneori iti doresti sa fii si tu special, sa fii exceptional in ”ceva”. Sunt comuna, oricat de multa incredere as avea in mine, De fapt nici nu vad legatura intre astea doua. Poti avea incredere in tine chiar daca esti comun… Si totusi, as vrea sa am acel ceva in care sa excelez.

Sa stii din toate cate putin ajuta, dar de fapt nu stii nimic cap-coada. Eu stiu din toate cate putin…pentru ca am fost (si sunt) destul de superficiala sa nu invat nimic cap-coada. Doar pentru ca am vazut ca prind repede ideea, am crezut ca mai departe nu trebuie sa mai invat.

Sa nu ne intelegem gresit: nu ma plang de nimic neaparat, doar aberez …

De multe ori mi-as fi dorit sa vorbesc cu cineva despre asta dar….sa fim seriosi. Cati mai sunt deschisi la conversatii filosofice?! Si cui ii pasa cat de special/a esti tu?! Cine mai are rabdare sa te asculte atata timp cat nu spui nimic din ce l-ar privi pe el?!

Asa ca vorbesc singura :))) Oricum nu as primi prea multe raspunsuri coerente…

Naspa day today! Urata afara, examen am, chef n-am….

Chill…

Mda…am ajuns sa ma uit la CanCan pe Acasa TV…la 4 dimineata! E clar…usor usor se duce neuronul. N-am somn si nici baterie la tableta. De vreo 4 nopti tot as scrie cate ceva. Tot imi veneau idei. Ete ca acum au disparut toate. Singura intrebare care mi-a venit in cap in seara asta a fost daca…cineva mai sta sa asculte cum ploua….ii mai pasa cuiva? Nu sunt toti prea ocupati sa traiasca? O fi romantism asta?! Habar n-am dar e frumos 🙂 greu imi e scriu pe ipad ul asta….imi tot fuge cursorul.

N am mai scris de mult. Am fost prea ocupata sa cheltui o gramada de bani aiurea. Nu, nu mai muncesc nimic. Doar mint. La greu. Si nu, nu sunt mandra de asta. Doar ca…ma intreb cat o sa mai tina….traiul bun, nu minciuna. Si nu, sa nu vina nimeni cu replici gen „minciuna are picioare scurte” ca stiu. Been there, done that! E dovedita treaba, nu tre sa imi reaminteasca nimeni ptr ca stiu si eu.

N-am nici un plan de rezerva…asa…just in case. Dar macar mai am scoala…si vad ca nici ptr asta nu prea ma spetesc…nu mai am nici indragosteli…nimic. Stii momentul ala cand nu astepti nimic?! Doar traiesti de azi pe maine in ideea ca ce-o fi a fost….cam asa sunt eu acum. De fapt asa sunt de ceva luni…nu mai astept nimic, nu vreau nimic extraordinar.  Mint! Bani vreau mereu! Nu averi, doar cat sa am strictul necesar….macar:))) iau viata exact asa cum vine. Nu ma mai plang de nimic (deocamdata) si nici nu cer mai mult decat imi da. Intr-un fel mi-e bine….

 

E OK!

Bah, baieti, mai traiti?

Ha ha ha! Asta mi-a venit in cap prima data!:))

Dupa minim 12-13 ore de munca everyday, each day, nu prea mai am chef de nimic. Mai ales ca stau cu laptopul si telefonul in dinti toate orele astea, sa nu cumva sa ratez vreun mail. Deh, doar eu imi doream sa muncesc pana nu mai pot si uit de orice altceva. Acum chiar uit de foarte multe chestii, inclusiv daca am vorbit cu mama aseara, desi o sun in fiecare seara. Suna-ma si zi-mi sa te sun in 5 minute, ca peste vreo 3 zile imi amintesc de tine. Eee, important e ca nu te uit;)

Nu prea mai am viata sociala. Ies din an in paste la o cafea. Nici chef de sex nu mai am. DA! Stiu! E grav:))) Nu ma mai intereseaza nici pustiul, nimeni. In afara de ”militie” si my best friend, sunt cuminte (mai cuminte de doi barbati nu pot fi).

Se mai gasesc cate unii sa ma intrebe acelasi lucru ca si saptamana trecuta: ”Si ce ai mai facut?” E penibil! E penibil pentru ca raspunsul e acelasi: munca, birou, acasa. NIMIC NOU! Nu ma deranjeaza mai deloc programul asta, dar parca as vrea sa dau alt raspuns.

Ideea principala e ca munca asta a mea dat si niste rezultate….relative. Nah, ca sunt asociata intr-o firma de IT. PAM PAM. Nu suport programatorii dar tot de ei am dat asa ca, de ce sa nu fac eu management cu ei?! E ok! Nu-i panica! Am activitate…

Ma uimesc pe mine dar parca imi place: nu tu barbati all day all night, nu tu depresii foarte multe (exceptie fac momentele cand sunt falimentara). Memoria ma lasa asa usor, dar in rest e ok.

E ok, bah..

Juma’ de lacrima

Ma impart intre barbati: pentru bani, pentru sex, pentru nici eu nu stiu ce….pentru prietenie. N-am mai plans de foarte foarte multa vreme. Sunt ametita de la acool. Probabil e singurul moment cand pot varsa jumatate de lacrima. Sunt plina ura si de …ura!!! Multa ura! Pentru toti care sunt in jurul meu, pentru toti care  sunt mai buni ca mine, pentru toti carora le dau voie sa ma foloseasca. Uneori cedez. Am scris si am sters cateva randuri….ceea  ce inseamna ca sunt ACEEA in ceea  ce priveste inteligenta!

A fost aci. Curva mea parsiva a fost aici, impreuna cu el, cu mine. Toti trei la un pahar de wiskey. Not good! Not good , my friend! Nu ca ar fi prima data. Dar dupa o noapte petrecuta fugitiv cu un francez venit sa ma vada, pentru cei 1000 de euro dati, un francez respingator din cale afara, cu o atitudine de lup rau care urmeaza sa o linseze pe scufita cea rosie, si dupa o zi in care am reusit cu chiu cu vai sa scap de el, nu imi mai trebuia sa am o chestie genul asta. Nu imi trebuia un prieten foarte bun pe care il doresc in fiecare secunda sa fie al meu, sa fie in aceeasi camera cu el!!! Chiar nu mai am puterea sa mai suport situatii de genul asta! Stiuuuuuuuuuuuuuuuu!!! Eu creez situatiile! Eu sunt de vina ca se intampla asa!!! Stiu! Nu stiu daca cineva intelege ce scriu, si sincer nici nu imi pasa! Dar stiu ca ma ajuta sa tastez chestiile atea!! Pur si simplu ….ma ajuta sa plang…si ma gandesc ca daca plang, o sa ma simt mai usurata!!!! Ma mint singura!!!!

Am baut prea mult!!! Si ca sa pun capac, ma duc sa ii fac pustiului o vizita! Asa…ca sa ma simt si eu bine!!! de fapt o fac doar ca sa imi vars nervii!!!! Doar din cauza asta!!!!! Fix din cauza asta!!! Sau….

NU

Sunt trista. Nu stiu exact de ce. Nici nu cred ca vreau sa aflu… Nu am mai plans de multa vreme. Nu sunt sigura ca vreau. Iar m-as inchide intr-o cutie, fara pic de lumina, intr-un colt. Nu am chef de nimeni si de nimic. Nici nu stiu de ce scriu. Nu ma simt mai usurata daca scriu, doar ca…am chef sa plec undeva departe. Sa nu stiu nimic de nimic si de nimeni. Nu sunt sigura de nimic. Nu am nici o logica…si nici nu ma imi bat prea tare capul ca sa am. Nu imi pasa daca citeste cineva, cine citeste sau daca cineva intelege ce scriu. Tastez ca sa imi pierd timpul si ideile. Idei!! Ha!! e o harababura de franturi de ganduri. Nici o ordine,nici o ierarhie intre ele. Uneori am impresia ca m-a impuscat cineva in cap si in loc sa mor, doar mi s-au amestecat gandurile si mai rau…uneori nu mai inteleg nimic din viata asta. Alteori ma sperie ceea ce inteleg. Mai bine nu inteleg nimic! Incep sa nu mai fiu multumita de mine si asta ma sperie. Am fost sigura mereu pe mine. Ceva nu mai e la fel. Clar, am imbatranit! Nu sunt cea mai frumoasa, nu sunt cea mai desteapta, nu sunt cea mai diplomata, nu sunt…eu. As vrea totul si totusi nimic. Am obosit. Vreau caldura cu portia. Uimitor e ca vreau caldura…dar doar din cand in cand. Si sa nu imi ceara nimeni sa o ofer ca nu ma pricep prea bine. Imi plac persoanele care stiu sa se multumeasca cu ce ofer eu si atat! Sunt total pierduta!!! Da, stiu! Sunt un fel de emo, o depresiva de ocazie care ar prefera sa fie High acum, ca sa nu mai vrea sa stie ce simte de fapt si daca simte de fapt. Nu vreau sa mai fac alegeri, nu vreau sa mai judec, nu vreau sa imi mai misc nici macar un neuron!!! Nu mai vreauuu!!!! Mi-am pierdut directia!!! Sunt la marginea prapastiei de fiecare data, si asta nu pentru ca imi place adrenalina atat de mult. Nu mai vreau nimic!

Impuscati in cap

;E curat in casa…

E un bradut de Craciun pe masa. Unul foarte mic, de decor. E George Michael pe fundal, Baby love. Motanul doarme pe calorifer. Ar trebui sa plec spre ai mei. Ar trebui sa plec ”acasa”. Dar eu aici sunt acasa. Hmmm…ce fior am! A inceput alta melodie: Please come home for Christmas! Nu stiu de ce1! ma misca melodia asta…

Joi seara. ”Militia” a plecat acasa. L-am condus la gara, la 12 noaptea. La 1:30 eram la pustiu’ meu acasa, la etajul 5. Ma astepta cu mancare. Ha ha. Bondage! Mai nou sunt fan. Am adormit la 6:30. Nu stiu cand a trecut timpul. Stiu doar ca mi-a placut foarte mult si ca am ramas cu urme pe incheieturile mainilor, de la legaturi. Nu stiu ce imi place la el. In afara de sex…sper sa imi placa si altceva in afara de asta. Sau sper ca nu….

Vineri seara. My best friend m-a sunat imediat ce a aflat de la ”militie” ca a plecat. ”Poate trec mai tarziu pe la tine!” Hmmm….sunt obosita, dar pe tine oricand te primesc, orice ar fi! 23:30. ”Nu-i asa ca vrei o sticla de vin si tigari?” :)))Normal!

”De ce nu m-ai sunat de aseara daca a plecat el? Aaa..erai ocupata! Ti-ai pus-o cu altul! Asta stiu!

”Nuu! Esti singurul cu care pot sa fac asta si stii doar!”

”Ba ai fost cu altul! Ti-ai gasit pe cineva mai tanar, doar ai colegi!”

M-a blocat pe moment. Stie ceva? N-are cum! Desi nu ar fi exclus sa stie tot ce fac…

 

Mai bine nu venea! A venit sa imi repete niste adevaruri care le stiu prea bine si nu pot sa le schimb.

”Tu ai o gandire si atitudine de curva! In sinea ta esti foarte perversa! Cand cunosti o persoana iti faci calcule. Si cu mine ai un calcul. Te gandesti ca suntem amandoi la fel, impuscati in creier, si totusi ai o incredere imensa in mine. Cu mine poti sa fii tu: rece, extraordinar de rece. Nu ai nevoie de nimic serios de la mine, in afara de prietenie! Si esti o femeie foarte periculoasa! Pentru tine sunt doua tipuri de barbati pe care i-ai tine langa tine: baiatul ala foarte cuminte, dar care nu o sa stie nicioadat ce pizda tare are langa el, sau un barbat foarte cinic! Esti periculoasa. Esti in stare sa faci orice,ORICE, ca sa iti atingi obiectivul. Si nu o sa te raneasca nicicum asta! O sa trece peste sacrificiile si compromisurile astea fara sa te agiti prea  tare. Esti rece….daca cinicul ar veni acasa intr-o seara si ti-ar spune: suna  si tu doua femei, am chef de un sex in 3, dar nu cu tine!; tu ai face-o. Si ai sta linistita si ai privi tot spectacolul fara sa te miste catusi de putin! Esti rece! Si observi totul in jurul tau! Esti atenta la detalii si asta te face si mai periculoasa. Tu nu intelegi ca noi doi nu avem suflet? Nu intelegi ca noi nu avem incredere totala nici in noi? Dar suntem la fel…si mie imi placi pentru ca pot sa iti spun si sa iti cer orice fara nici o jena! Esti singura femeie in fata careia pot sa ma deschid! Si nu o sa fie nimic serios vreodata intre noi! Dar nici tu nu vrei! Si, oare, ti-am mai spus ca imi place perversitatea ta?”

”Sa iti spun si eu ca nu ai vazut cat de perversa pot fi?”

”Stiu! Sunt sigur ca poti mai mult de atat!”

Nimic din cea a spus nu m-a miscat foarte mult…pentru ca are dreptate!